Mamă, ai făcut destui bani cât să-mi cumperi o altă copilărie? Una in care am și părinti?

11

Când aveam 4 ani tu și tata ați hotărât că e mai bine să plecați din tară pentru a câștiga mai multi bani pentru mine. Pe mine nu m-a întrebat nimeni ce mi-as dori mai mult. Bani sau pe mama și tata lângă mine. Știu că eram prea mic și totuși cred că deși aveam câțiva anișori știam ce valorează mai mult pe lumea asta…

In prima zi de scoală, când aveam 6 ani, pe mine m-a însoțit bunica și tu, mi-ai fost alături, 2 minute la telefon. Două săptămâni s-a rugat doamna de mine, să nu mai plâng și să accept să mă joc cu colegii mei. Venea in pauză, mă mângâia pe cap, mă lua de mânuță și încerca să mă miște din bancă. Atunci începeam să plâng. Într-un final mi-am făcut curaj și i-am spus de ce nu ies:
– Mi-a spus mami să fiu cuminte la scoală și să nu vă supăr că altfel nu se mai întoarce!
Mi-a zâmbit și apoi m-a luat in brate spunându-mi că ai glumit. I-am spus ca eu nu știu când glumești că nu te cunosc prea bine. Nu a mai zâmbit! Ba chiar i-au dat lacrimile și atunci m-am speriat tare că am supărat-o și că pentru asta tu nu o să te mai întorci la mine!
Mi-a fost frică mult timp, mamă, indiferent cat de buni au fost oamenii cu mine!
Când ceilalți copii se certau intre ei, discuțiile se terminau cu :” Te spun lui tata”. M-am întrebat mereu eu ce as putea spune?
Nu a fost cazul căci copiilor le-a fost mila de mine și m-au protejat. Mario, colegul meu mi-a spus că dacă vreau o roagă pe mama lui să fie și mama mea, ca să nu mai plâng.
Prin clasa a IV-a, deja mă obișnuisem cu gândul că eu am niște părinti virtuali. Da, știam ce-i aia virtual pentru ca din banii voștri făcuți departe de mine, aveam și computer și tableta și telefon și mai știam și să le folosesc pe toate ca să vorbesc cu voi. Trebuia sa facem felicitarea pentru mama de 8 Martie și doamna mi-a spus ca am pus florile urat și că ar trebui să fac alta. M-am trezit răspunzându-i sec că nu contează, că oricum o vezi doar in poză și nu te prinzi.
Torturile de ziua mea erau poze, florile de ziua ta erau poze…Tu erai o poză, mamă!
Aveam 9 ani când v-am revăzut. Ati venit după ce v-ați luat cetățenia. Imi amintesc că mă întrebai de ce nu te iau in brate și tăceam. Ai spus că sunt cam timid și că ti-a fost dor de mine și te așteptai la o primire mai călduroasă. Nu știai nici tu și nu realizasem nici eu încă. Nu eram timid ci pur și simplu nu eram obișnuit să îmbrățișez străini.
Au fost nopți in care am visat urat și tot ce îmi doream era să te iau in brate ca să nu îmi mai fie frică. Erau zile in care luam note mari și știam că merit să fiu luat in brate. Au fost atâtea momente in care as fi dat orice sa te pot îmbrățișa dar cu timpul m-am obișnuit cu ideea că îmbrățișările nu sunt pentru mine.
Am crescut intre timp și la 18 ani mi-ați luat mașină și apartament spunându-mi, mândri, că pentru asta v-ați sacrificat.
Desi am vârsta la care cei mai multi băieți au câte o iubită, să știi ca eu sunt singur. Sunt un „sălbatic” care nu știe cum se îmbrățișează o femeie…Stau singur și fug de iubire de teamă să nu ma obișnuiesc cu ea, ca in copilarie și apoi să mi-o fure vreo sumă de bani…
Am 19 ani acum și m-am gândit să îți spun că m-am mutat cu chirie, din banii mei, și merg cu metroul. Nu vreau să folosesc obiectele care mi-au furat dreptul la o familie. La 19 ani, ca și la 4 ani, consider că banii nu vor umple niciodată golul din sufletul meu. Mamă, nu exista vreo sumă care sa te poată înlocui…din păcate!



Share.

About Author

11 comentarii

  1. Pingback: Mamă, ai făcut destui bani cât să-mi cumperi o altă copilărie? Una in care am și părinți? | Unica.md

  2. Din pacate unii parinti nu au de ales.
    Si din mai mare pacate sunt unii care au de ales si aleg sa lucreze 50-60-70 ore pe saptamana ca sa plateasca niste obiecte partial utile: tv, cablu, telefon scump, masina, machiaje etc. Fiecare ora muncita are un pret, fiecare ora muncita poate fi convertita in stat langa copil.

    Inca sochez pe multi cand zic ca nu vreau toate alea de mai sus dar imi iau 1-2 luni de concediu fara plata pt copil.

  3. Oh nu, nu posturile astea. Omule, si eu am crescut fara parinti intre clasa a 1-a si clasa a 7-a – si eu am mers la scoala singur in prima zi, da am plans si eu, da a fost greu, dar nu a fost un sacrificiu facut pentru altcineva decat pentru mine.
    Parintii mei au plecat din tara asta mizerabila ca sa ma poata creste pe mine. Nu a fost o viata frumoasa, nu am stat foarte fericit cu mama si tata la telefon din cand in cand , nu a fost placut sa merg sa platesc singur facturile, dar nu demoniza proprii parinti. NU STII cat de greu este sa te axezi doar pentru a face bine copilului tau, au sacrificat ANII LOR ca sa iti fie tie bine.
    Sacrificiul ENORM pe care ai tai l-au facut, l-au facut din dragostea lor pentru tine. Si-au dat anii, fericirea, sanatatea mentala ca sa isi permita sa te creasca pe tine cat de bine au putut, sa ai cat mai putine lipsuri.
    Intelege acest sacrificiu, nu ii demoniza pe ei, tot ce au facut, toate sacrificiile au fost pentru tine – nu au vazut o alta cale de scapare. O situatie disperata.
    Si faptul ca la final te-ai mutat in chirie din banii tai si refuzi ajutorul parintilor arata ca toti acei ani in care ei s-au sacrificat zi de zi, sudoare cu sudoare, lacrima cu lacrima, a fost aproape in van.
    Iubeste-ti parintii si termina cu idioteniile astea, ai mei cand s-au intors in tara s-a schimbat lumea pentru mine, da – poate ai pierdut contactul, dar nu inseamna ca trebuie sa ii abandonezi la final.

    • si alti parinti au plecat din tara asta mizerabila. Si dupa 1-2- 6 luni si-au luat si copilul. Nu e nimic mai bun pt copil decat caldura parintelui, nimic nu o poate inlocui, nici macar dragostea nestavilita a copilului. Cu lipsa asta am ramas toata viata.

    • As vrea ca fiica mea sa te citeasca .Acum are 18 ani..Nu stiu cum tu ai inteles si ea nu.Incep sa cred ca scopul ei in viata e sa ma pedepseasca pentu cei 4 ani blestemati (de la 6 la 10 ani a crescut cu bunicii).I-am pregatit o viata intr-una din cele mai dorite tari,Canada.La15 ani cand a inceput sa prinda curaj a inceput „judecata de apoi” care continua si in ziua de azi.Nu a inteles nimic din pacate ,efortul meu a fost pentru nimic.

  4. Pingback: mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 58)

  5. Copii ramasi acasa au crescut acum si incearca sa inteleaga ce s-a intamplat.Eu prefer sa spun ca a fost razboi ,parintii au plecat sa lupte pentru demnitatea copiilor ,sa creasca cu capul sus su coloana dreapta.Dar sa cresti fara parinti in primii 10 ani de viata lasa sekele serioase.Parintii au luptat vitejeste razboiul a fost castigat,copilul are demnitate si coloana vertebrala,cunoaste cel putin doua limbi ,e scolit educat si pregatit pentru viata.Are tot ce parintele a visat pentru el .
    De aici incolo incepe propriul razboi,copilul cu sine …ii este imposibil e sa inteleaga de ce au luptat parintii .El nu a cunoscut mizeria,foamea,nedreptatea,umilinta.El nu stie ca capul plecat sfarseste taiat.

    Mama plecata in razboi,
    Elza

  6. Pingback: Zelist Blog » Blog Archive » Care au fost cele mai viralizate subiecte in presa online si pe bloguri, in perioada 13 – 19 martie 2017?

Leave A Reply