Unde se duc oamenii pe care ii iubim?

3

Ma cuprinde un dor sfasietor. Ma apasa senzatia neputintei de a-l mai vedea pe cel ce-mi lumina zilele…
Ma simt ca la inmormantarea fericirii mele si-mi caut in adancuri forte noi in a-mi gasi o fericire neingropata. Despartirea de omul iubit poate fi asemanata oricand cu o  inmormantare. O data ce s-a terminat, cel pe care il iubeai, dispare definitiv. Ii ia locul un strain in care nu regasesti nimic din ce iubeai candva. Nici fizic nu mai seamana, n-are ochii luminosi ca-n zilele voastre bune, nu zambeste cum numai tu il faceai sa o faca…pur si nu seamana cu el.
Omul ala dispare pentru totdeauna si singura diferenta intre el si unul mort este ca umbla dezgropat si-ti trezeste regrete din cand in cand.  Cel de atunci nu se mai intoarce niciodata. Poti sa plangi, sa urli, sa incerci orice…mortii nu se-ntorc.
Si ma cuprinde dorul cel mai acut, mi-e dor de speranta ce ma facea sa cred ca nu e mort. Cu ultimele gesturi, mi-a ucis speranta, s-a sinucis sub ochii mei, caci cel pe care il iubeam n-ar fi facut in veci ce face cel ce a ramas in urma lui. Am iubit o minune de barbat, un om pe care l-as fi idolatrizat cu riscul de a supara Divinitatea. Un barbat pe care si l-ar dori oricine, caci era amuzant, era frumos, era sensibil, era bun si mai ales era al meu. Timpul si tentatiile l-au furat de langa mine. L-au inlocuit in fiecare zi cate putin pana cand din el n-a mai ramas nimic. A capatat un umor dureros, chipul nu-i mai reflecta aceeasi frumusete, sensibilitatea daca mai exista e ascunsa bine si mai presus de toate, nu-mi mai apartine.

L-am pierdut undeva prin Bucuresti si-l vad zilnic pe cel ce-i seama. Tresar degeaba… e doar copia lui nereusita. Originalul e ingropat pe undeva si nu stiu unde, caci chiar si-asa, l-as dezgropa sa-l mai iau o data in brate sa-i spun cat imi lipseste si sa-l readuc la viata cu iubirea ce i-o port…



Share.

About Author

3 comentarii

  1. Hilde Burlacu on

    Am ochii plini de lacrimi…de ceva timp imi pun des intrebarea:cum poate un om care odata te considera centrul universului…sa faca azi la fel …dar cu altcineva?
    Minunat de frumos scris si dureros de adevarat…
    Iti multumesc din suflet !

Leave A Reply