Poveste de trezit adultii…

0

A fost odată ca niciodată. Nu mai contează ce, cum şi cine. Simpla idee că a fost unic, căci vorba aia că niciodată înseamnă unicitatea absolută, face totul să fie de poveste. De mici copii suntem învăţaţi prost. Ni se citesc povesti din care noi ne facem idealuri. Suntem învăţaţi la şcoală ca binele învinge răul întotdeauna şi că oamenii buni au parte de lucruri frumoase, în caz contrar, adică atunci când li se întâmplă ceva rău, deşi lor nu li se întâmplă, vine cineva să îi salveze.

Se dă musca de 3 ori peste cap, se transformă în broască, se întâmplă ceva şi iese bine până la urmă…pentru că, aşa cum spuneam, binele învinge răul.

Fiţi sinceri, de câte ori aţi văzut treaba asta în realitate? Când vreodată ăla bun l-a învins pe ăla rău? Poate dacă nu am avea aşteptări atât de mari, îndoctrinate în noi din copilărie şi dezamăgirile ar fi mai mici. Eu n-am să citesc povesti copilului meu şi n-am să-l mint ca oamenii sunt buni şi că aşa trebuie să fie şi el. Îi voi spune că există şi oameni buni şi oameni răi şi că va trebui să facă singur diferenţa, nu ca mine.

Eu i-am luat pe toţi de buni, am trăit cu impresia că dacă nu fac nimănui rău, nu-mi va face nimeni rău, iar dacă se va întâmpla că cineva să îmi facă rău, mă va salva un altul bun. Am crezut atât de mult în poveşti încât încă rămân surprinsă când văd un om rău. Îi caut scuze pentru care e aşa, iar dacă nu le găsesc, le inventez mai degrabă decât să accept că el e aşa pentru că îi face plăcere. Vorbesc mult şi nu spun mai nimic… sunt tristă şi nervoasă iar. Am fost bună iar şi ghici ce. Acum, ăla rău râde şi se bucura în timp ce eu scriu şi înjur. Da, ştiu, viaţa nu e dreaptă cum nici poveştile nu sunt adevărate.

Am rămas de-a dreptul şocată zilele astea de un „prieten”, să zicem. A fost primul om pe care l-am văzut să se bucure de cât de rău poate fi faţă de un om bun, care nu îi făcuse nimic, care după prima palmă a întors şi celălalt obraz. Credeţi că asta l-a înduioşat vreo secundă? Nici gând, faptul că celălalt nu riposta îl făcea pe prietenul meu să fie şi mai înverşunat. Zăcea în el întrebarea: „hai să văd, cât poate?”… în momentul în care n-am mai putut, căci despre mine este vorba şi am vrut să plec, ”prietenul meu” m-a întrebat surprins, inocent şi sincer: de ce plec?

Această ultimă întrebare m-a marcat profund… nu era ironic absolut deloc, era doar surprins. Se uita în ochii mei şi nu înţelegea nimic, eu mă uitam la el şi nu înţelegeam de ce. Să exemplific totuşi un pic, realizez că n-are nicio logică…să spunem că el îmi dă o palmă, zic au, el se uită la mine şi zâmbeşte că mă doare. Apoi mă loveşte iar, îl privesc cu ochii înlăcrimaţi dar nu mă mişc, stau să văd ce face. Se bucură!

Scena se întinde pe câteva ore, timp în care duritatea loviturilor creşte…când realizez că nu mai pot de durere, îi întorc spatele iar el mă întreabă de ce plec… îi răspund că sunt obosită, iar el ştiind motivul real îmi spune: „dar nici nu te-am atins”… mă uit că proastă, aş râde dar nu mai am putere, aş plânge dar nici asta nu îmi iese. El îmi spune în continuare că nimic din ce am văzut şi simţit nu e adevărat. El e sincer, ar putea jura că n-a făcut nimic.

Tind să cred că e bolnav, că aşa ceva nu poate exista, apoi îmi aduc aminte că e perfect normal el, că e de-a dreptul minunat uneori, că e un om ca oricare altul, doar că e un pic mai rău decât oamenii răi… şi râd într-un final când realizez că eu în povestea mea îl vedeam prinţ… amestecasem personajele, făcusem din balaur făt frumos şi nu înţelegeam de ce în loc de sărutări el scoate flăcări pe gură.

Poveştile nu există! Nu vă minţiţi copiii că vor creşte şi vor face ca mine: vor transforma bau-bau-ul în făt frumos doar din disperarea de a trăi ce au fost minţiţi în copilărie!


Share.

About Author

Niciun comentariu

  1. Gregorian Andrei on

    Sarut mana.

    Recunosc ca m-a induiosat profund sa te citesc din nou… Foarte frumos si original.Duritatea cu care s-a purtat omul acesta cu tine(daca imi permiti sa-l numesc „om”…) imi pune clare semne de intrebare cu privire la caracterul oamenilor…
    Oare atat de urat se poate purta cineva cu tine… ? Eu te cunosc si nu as lasa pe nimeni sa te raneasca asa cum ai zis tu…
    Este strigator la cer de-a dreptul…
    Socant,as putea spune…
    Dar oare omul in cauza nu are suflet ??
    Nu are trairi ??
    Nu are frica de Dumnezeu ??
    Eu sunt de parere ca nimeni nu se poate bucura de raul altora…doar sa fie sadic sau mai stiu eu cum…

    Oare te-ai intrebat vreodata daca tu ai procedat corect fata de aceasta persoana? Nu pun nicio secunda la indoiala profunzimea sentimentelor tale, doar te cunosc atat de bine.. stiu ca nu ai putea hiperboliza,mima sau minti.
    Insa totusi….sfatul meu de novice pe domeniul psihologiei umane(desi cu regret afirm acest lucru….mama este de profesie chiar psiholog !!!) este ca inaite de orice sa incerci sa adopti o atitudine obiectiva fata de situatia in sine, sa te autoanalizezi, sa dai dovada de empatie si abia apoi sa tragi concluziile de rigoare.
    Nu pentru ca ti-o cer eu, ci pentru ca o datorezi propriei persoane.

    In fond, Fat Frumos nu exista, se stie…asa cum nici Bau-Bau nu exista in lumea reala, in realitatea inconjuratoare, in meta-fizica, etc.
    Ramane doar sa nu pornim de la premiza ca cele doua personaje de basm nu apar in mintea noastra decat din exces de imaginatie, din fantasmagorie sau ceva asemanator.

    Iti doresc sa ai puterea sa mergi mai departe, sa ai curaj, asa cum stiu ca eu ca ai, sa nu-ti pierzi increderea in oameni din cauza aceasta si nici sa nu te inraiesti…la urma urmeinumai tu ai avea de pierdut…viata este atat de frumoasa…

  2. Buna Andrei,

    In primul rand iti multumesc pentru vizita si pentru acest prim comment.
    Ma intrebi daca iti permit sa il numesti om pe cel despre care scriu…nu ca iti permit ci chiar te rog sa o faci,caci asta e toata ideea textului,de asta afirm ca este un om ca oricare altul, pentru a ne obisnui cu ideea si a accepta realitatea,personajele de basm nu exista insa oameni ca el sunt pretutindeni.
    Afirmi ca ma cunosti si ca eu nu as putea mima, hiperboliza sau minti…si minti cu toata taria ta in afirmatia asta…stii prea bine ca pot face toate astea si chiar mai mult, la urma urmei e conditia de baza pentru a supravietui printre oameni ca personajul meu si faptul ca acum scriu,e dovada vie ca am indeplinit conditia de baza!
    Spui ca nu ai lasa pe nimeni sa ma raneasca astfel, asa ca iti voi spune si eu un “secret”…erai acolo cand se intampla asta(restul secretului il stii)…
    Toate cele bune si tie…

  3. Sefu' lui Lolrelai on

    Pentru cei ce te cunosc nu e greu de identificat personajul, ceea ce nu inteleg insa este cum ai tupeul sa te declari socata cand eu si nu numai eu te-am avertizat in ce te bagi! In loc sa te lamentezi mai bine inveti ceva din asta,invata sa-i asculti pe cei cu mai mult creier si mai multa experienta,nu-i mai dezamagi in mod constant si atunci nici tu nu vei mai fi dezamagita.Iti spune omu sa nu te joci cu focu’ ca te arde si apoi tu vii si te plangi ca arde?

  4. Nimic nu scuza comportamentul unui om, nici macar faptul ca ai stiut intr-o mica sau mare masura „in ce te bagi”…stiu cum e sa ti se tot spuna sa deschizi ochii si sa realizezi ca nu faci bine ceea ce faci…insa pana nu dai tu singur cu capul, pana nu-ti arzi tu propria piele, spusele celor din jur raman la stadiul de ecou si nimic altceva…nu zic ca asta e un lucru bun, doar ca asa ne e firea…la majoritatea.

  5. Da, recunosc ca am fost avertizata si poate reactiile celor din jur ar fi trebuit sa ma opreasca insa…am crezut in mine si am ales sa cred si in el. Am crezut in povesti si in faptul ca oamenii se schimba…am sperat ca voi putea demonstra tuturor ca au gresit judecandu-l superficial, sa le spun ca n-au avut rabdarea si bunavointa sa-l cunoasca cu adevarat…Mi se parea nedrept ca toata lumea ii punea o eticheta, ma simteam vinovata ca si eu il catalogasem fara sa il stiu doar din spusele celor ce il „stiau”. Mi se pare nedrept in continuare sa judeci un om doar pt ca tu nu ai reusit…asta e si motivul pentru care am ales un exemplu deloc concret si ascunderea identitatii personajului…caci daca m-ar intreba cineva acum cum este cel despre care vorbesc, as spune ca nu-l cunosc bine,deci nu sunt in masura sa vorbesc…n-as sfatui pe nimeni sa fuga…eu in sinea mea desi nu cred in povesti cred ca cineva il va schimba si nu vreau sa aman venirea momentului inducand oameni in eroare cu sfaturi gresite.
    In alta ordine de idei…”sefule” tu despre toti oamenii ce ma inconjoara imi spui ca nu sunt ce trebuie…si unii chiar sunt mai mult decat „ce trebuie”…mi-ai spus inainte sa inceapa sa doara ca n-am invatat nimic de la tine,dar te inseli, tocmai pentru ca invatasem ca si tu poti fi bun cu mine cand din principiu esti doar rau si ca el iti seamana, am crezut ca si el va fi bun…caci vorba aceea,invatasem pe propria piele si pe propria-ti piele ca si cei rai sunt buni!

  6. Bai fata!!! Tu nu-ti mai revii niciodata? Una scrii in post si alta in comentariu. Tu nu crezi in povesti dar crezi ca asta se poate schimba si poate fi bun! Ce dracu asta e mai poveste decat povestile!!! E un nenorocit, ti-au spus-o si altii, ti-a demonstrat si el, o constientizezi si tu! Ce astepti? Sa se dea de 3 ori peste cap si sa devina om? Pentru ce il mai aperi? Pentru ce mai crezi in el? Incep sa cred ca tu ceri sa iti faca lumea rau, ai un afis pe tine cu loviti-ma nu ripostez!Te-a ranit? Ai fost o doamna si nu ai commentat, ok, acum treci mai departe, asuma-ti ca e un om care nu merita nimic de la tine si indreapta-ti privirea spre oameni care merita! Te cunosc si sincer iti spun ca barbat ca exista barbati care nu ca nu te-ar rani ci ar face tot ce le sta in putinta sa iti faca bine, invata sa ii vezi nu mai pierde timpul incercand sa ii gasesti acolo unde nu e nimic de gasit! Esti tanara, esti frumoasa, esti desteapta, haioasa si sufletista, anutureaza-te dracu cu cei ce vad asta!
    P.S. Nu ma intreba cine sunt, n-are importanta. Intreaba-te doar daca am dreptate!
    O zi buna iti doresc!

  7. Eh.. nu am mai citit de ceva vreme blog-ul tau.. interesanta povestea, intr-adevar sunt unii oameni care gasesc o placere bolnava in a face rau altor oameni, in a ii rani s.a.m.d.
    nu sunt in masura sa dau sfaturi, dar daca eu as fi fost intr-o situatie de genul asemanator probabil ca as fi „sters” acel om din lumea mea. Nu merita sa iti fie in preajma, pentru ca tu imi pari a fi un om bun, intr-o oarecare masura idealist.
    Poate ca nu exista basme cu feti frumosi, printese si balauri dar ar fi bine sa crezi ca in fiecare persoana exista un lucru bun la fel cum exista un si o partea rea. We all have our deamons.

    Numai bine,
    B.

  8. andrei gregorian on

    Draga prietena,

    Am asteptat cu vadit interes…sa vad reactii la ceea ce ai numit tu intr-un mod extrem de sugestiv ” POVESTE DE TREZIT ADULTII…”.

    Nu mare mi-a fost surprinderea sa citesc si sa recunosc personajele ce au dezbatut in continuare acest subiect…reactii preponderent indreptatite, firesti, logice, avand in vedere atasamentul fata de tine al celor ce au raspuns.

    Un singur lucru este intrigant pentru mine, si anume:de ce te sfatuieste toata lumea intr-un fel si apoi, cand observa ca a avut dreptate, se multumeste doar sa afirme ca te-a prevenit, ca te-a avertizat, etc…?
    Si asta in contextul in care se stie prea bine ca problemele sufletesti(deduc din text ca aceasta este natura problemelor…)nu au ABSOLUT NIMIC de-a face cu concretul, cu exactul, cu rigurosul, cu logica matematica, cu axiomele sau ceva asemanator.

    Permite-mi, draga prietena, sa le adresez o intrebare, prin intermediul blog-ului tau, celor ce te-au prevenit:
    „Dvs, domnilor, nu ati fost niciodata intr-o astfel de ipostaza, in care lumea inconjuratoare sa aibe pareri, indreptatite, ce-i drept, fata de….iar Dvs sa nu vedeti clar sau sa nu judecati limpede, la rece, tocmai pentru ati facut-o cu sufletul si nu cu creierul?!!!”

    Raspunsul este clar, dupa umila mea parere.

    Asa ca nu este suficient sa afirmam ca focul arde, mai ales daca luam in considerare faptul ca persoana in cauza nu reuseste sa perceapa flamele, ca sa ne exprimam metaforic.

    Ba mai mult decat atat, persoana in cauza este de apreciat ca a decis sa se „deschida”, sa transpara, sa fie ea insasi si nicidecum de blamat pentru faptul ca a facut-o.

    Traim intr-o lume meschina, bizara, in care toata lumea urmareste ceva, in care primeaza interesele si avutia, goana dupa bani, parvenitismul s.a.m.d., asfel incat singura persoana care este de apreciat este chiar persoana care a avut capacitatea sa simta, sa-si deschida sufletul, sa nutreasca sentimente pure si curate, indiferent pentru cine.

    Simplul fapt ca a avut capacitatea s-o faca o transforma intr-o fiinta speciala, intangibila si, fara doar si poate, unica.

    Asa ca, oameni buni, singura atitudine corecta, din punctul meu de vedere, este sa ne scoatem palaria in fata unei asemenea persoane, pentru ca rar o mai intalnesti…credeti-ma pe cuvant, am 1.600 de numere in agenda unuia din cele 2 telefoane mobile…din aceste persoane le pot numara pe degete pe cele ce „simt” cu adevarat. Marea majoritate, indiferent de sex, vrea sa i-o traga lui x, sa-l insele pe y, sa-l fure pe z, etc.

    Eu insumi imi doresc sa incetez sa mai fiu un x, y sau z si nu-mi iese… Hai sa ne analizam cu totii, oameni buni, si sa vedem unde ne situam, respectiv la ce litera a alfabetului si abia apoi sa emitem judecati de valoare.

    Eu nu sunt decat un om oarecare, putin mai rau decat oamenii rai si accept ca gresesc.

    Poate ar fi cazul si timpul sa o afirmam cu totii…

  9. Multumesc frumos Andrei pentru acest comentariu si pentru rabdarea de a il scrie.
    As dori sa iti raspund eu in locul celor pe care i-ai recunoscut…sincera sa fiu eu am recunoscut un singur om, in afara ta, din cei ce au raspuns… cei ce m-au sfatuit nu s-au oprit la a imi spune ca au avut dreptate ci au fost langa mine cand dupa cele intamplate aveam chef sa ma plimb la 3 dimineata, sa beau un suc la 7 dimineata, sa mananc inghetata, sa plang, sa vorbesc mult sau sa nu raspund la telefon. Aceiasi oameni care m-au sfatuit si pe care nu i-am ascultat au fost langa mine si au avut grija sa ma inteleaga si sa ma binedispuna…nu s-au multumit sa imi spuna „ti-am spus eu”. Cat despre faptul ca eu nu percepeam flamele si ca asta mi-a dat taria sa fiu sincera, te inseli…vedeam focul arzand si singura ma apropiam…Uneori e de apreciat curajul de a simti, uneori e pura inconstienta sau prostie…dar tot ce conteaza din punctul meu de vedere este ca in urma deciziei de a simti,indiferent din ce motive ar fi luata, sa ramai cu un gust placut si sa fii mandru de tine ca ai incercat…uneori doare, uneori te inalta, uneori te face sa te simti unic si uneori te raneste cum n-ai mai fost ranit…dar peste toate astea, ramai tu, tu cel ce ai avut curajul sa te expui riscurilor acestea macar pentru o secunda de fericire in schimb! Tu cel care stii adevaratele valori ale vietii si care ai inteles ca o ora de fericire, ramane o ora de fericire si daca vine la pachet cu 4 ore de tristete!

  10. andrei gregorian on

    Ma bucur, totodata, draga prietena, ca ai dat nastere atator controverse cu aceasta ” POVESTE DE TREZIT ADULTII”.

    Pare a fi unul din cele mai discutate subiecte de pe blog.

    FELICITARI !!!

  11. Andrei dupa cum ai incheiat cel de-al doilea comment, numindu-te asa cum Lolrelai a numit si personajul, precum si dupa pozitia adoptata fata toti cei ce au avut ceva de spus la adresa celui despre care vorbeste post-ul, deduc ca tu esti „monstrul”. Pot sa te intreb de ce intre primul comment si al doilea exista o discordanta fantastica? In primul esti uimit de ce se intampla si practic dai vina pe ea pentru nerespectarea adevarului iar in urmatorul accepti ca lucrurile au stat cum am fost spuse, dar ai ceva cu cei ce-i dau dreptate. Daca ai avea o prietena buna si ti-ar spune povestea pe care ne-a relatat-o noua Lolrelai, i-ai raspunde altfel decat cei ce i-au raspuns? Ai sfatui-o altceva? Eu una nu o cunosc pe cea ce scrie, dar o citesc de jumatate de an si pare sincera si sensibila, banuiesc ca are si o vina pentru tot ce i se intampla, asa ca incerc sa raman obiectiva, comentez rar, dar tu chiar m-ai intrigat. Pari exact cum te-a descris prin falsitatea cu care nu iti asumi faptele si te miri de unii oameni…Parerea mea!

  12. Mie imi suna a snobism.Prin simpla incercare de a masca fiecare gresala facuta prin prefacatorie, victimizare rezulta un om care nu prea stie cat de grava a fost fapta lui.Astfel personalitatea lui deja denota o slabiciune in a gandi corect fata de sine si fata de persoana pe care a ranit-o.De fata, fiind vorba de Lolrelai.
    Daca tu, Andrei te comporti ca si cand ai fi fost doar un obiect static in momentul in care s-a intamplat totul, de ce sa nu se comporte Lolrelai ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat?!Sa fie complet indiferenta la orice incercare de a te ierta si totul sa mearga lejer inainte!
    Nu stiu cat sens mai au incercarile de a ne convinge ca nu ai gresit cu nimic.Daca ai vrea intr-adevar sa fii iertat, nu te-ai comporta ca si cand ai pleca in razboi, cu multe arme la tine, pregatit sa dai in oricine vine spre tine.

  13. Cand te am cunoscut mi a placut atat de mult felul cum gandesti, de ce confunzi „ogri” cu printii, eu ma asteptam la mai mult din partea ta, chiar nu poti sa vezi dincolo de aparente, odata am fost un om simplu, greseliile care le faci tu le am facut si eu de nenumarate ori, acum nu va ganditii ca sunt foarte inaintat in varsta, mereu vedeam cate o printesa … care ma arunca la lei, si asta pentru ca eu nu ma consideram un print , credeam ca sunt un cersetor. Am realizat ca basmul meu a fost scris de cineva care nu „a slefuit diamantul”. Asa ca am iesit din basmul meu plin de lacrimii , si mi am facut propriul basm unde eu creez personajele, sunt un om rau, raul pe care il fac este ca fac o femeie printesa si apoi dispar din basmul ei fara sa ii spun prea multe, si ea va crede mereu ca am fost acel print pe care la asteptat.
    Asa ca Stef , eu zic sa iesi pe geam sa te uiti la un rasarit de soare si sa itzi scrii viitorul asa cum vrei tu, tine minte nimeni nu merita atentia ta, si daca faci greselii tine minte ca in fiecare zi este un rasarit de soare.
    Nu stiu daca ma va intelege cineva ce am incercat sa scriu, pentru ca rar vorbesc din inima.
    Semnat „Un om rau”

  14. Gregorian Andrei on

    Draga prietena,

    Te salut din nou si o data cu salutul iti recunosc meritele, dar si capacitatea de a merge mai departe, de a ierta, da a fi mereu mai buna…deosebit, intr-adevar.

    Ca sa o luam in ordinea prioritatilor ii voi raspunde acum Alinei, care a dat dovada de multa perspicacitate si care a tras anumite concluzii corecte.

    Bunaoara, nefiind familiarizata cu grupul nostru, cu ideologia lui s.a.m.d., ii este practic aproape imposibil sa perceapa adevarul cu precizie.

    Falsitatea, fatarnicia sau ipocrizia sunt defectele unei intregi lumi, unor anumite clase sociale, unui sistem,etc. Si nu sunt neaparat de condamnat…iti voi exemplifica numaidecat:sa presupunem prin absurd ca toata lumea ar spune adevarul in absolut orice ipostaza…nu pot sa cred ca s-ar isca indata un al 3-lea razboi mondial!!!!

    Cum ar fi, de exenmplu, sa-i spui unui partener de afaceri, in secunda in care l-ai cunocut, ca este extrem de urat, ca are halena fetida(termen specific de medicina dentara, echivalent cu „ii miroase gura insuportabil…”), ca este prost imbracat, neasortat, neranjat si, mai presus de orice, ca nu are pic de creier sau logica in ceea ce afirma, etc. ???

    Acest exemplu este unul din miile care ne fac sa tremuram la gandul ca am spune adevarul…

    Cum ar fi sa-i spui iubitului intr-o zi insorita in care sunteti invitati amandoi la o sindrofie ca arata obosit, incercanat si ca nu-l mai gasesti atragator demult…???

    Sa nu ma-ntelegeti gresit, eu nu pledez pentru fals, necinste sau lipsa de onoare, ci incerc sa spun doar ca sunt utile in viata cotidiana pentru evitarea conflictelor, a ranirii oamenilor dragi, s.a.m.d.

    Ganditi-va , analizati si raspundeti-mi la comment.

    Astept opiniile Dvs.

    Pana atunci, dragi prieteni, sa auzim numai de bine

  15. Imi pare rau, nu ma pot abtine sa nu-ti raspund Andrei, la ceea ce i-ai raspuns Alinei…
    Ea nu te intreaba daca falsitatea e necesara uneori…ci de ce continui sa fii fals atunci cand toata lumea stie adevarul, adevar pe care chiar si tu l-ai confirmat. O sa ma folosesc de unul din exemplele tale pentru a fi mai explicita, doar ca eu il voi relata exact asa cum este… Sa spunem ca deja i-ai spus iubitului intr-o zi insorita in care ati fost invitati la o sindrofie ca arata obosit,incercanat si ca nu-l mai gasesti atragator, acesta te filemaza in timp ce i-o spui si mai sunteti insotiti si de un cuplu care aude…apoi el iti reproseaza spusele iar tu fals de-a dreptu spui ca nu-i adevarat ca tu nu ai afirmat asa ceva…ti se pune caseta si spui ca e trucata, iti confirma cuplul ce va insotea si tu spui ca li s-a parut…Ei bine din punctul meu de vedere asta chiar e falsitate nejustificata, penibila as putea spune, care nu duce la nimic si nu scuteste pe nimeni de nimic, nu exita un al treilea razboi mondial si nici nu face lumea mai buna…ci doar pe tine un pic meschin 🙂
    Dar… sa auzim numai de bine 🙂

  16. Gregorian Andrei on

    Voi reveni curand pentru a-i raspunde prietenei noastre intitulata ” 22minutes ” deoarece mi se pare extrem de inteligenta dupa modul de exprimare si dupa taria de caracter de care da dovada.

    In schimb, ” omul rau ” de la 3rrOr nu va beneficia de atentia mea din motive de grave lacune pe domeniul gramaticii. Sa le luam pe rand, stimate domn sau stimata doamna, intai sa invatam sa ne exprimam in scris si apoi sa emitem judecati de valoare…

    No offense !!!

    Cu drag…

    Andrei.

  17. Gregorian Andrei , da asa este nu mi am cautat cuvintele, am si precizat din ce las comentariu, cand voi avea nevoie sa imi acorzi tu atentie, te voi anunta, din acest motiv cred ca esti un ipocrit, si bineinteles ai deviat mult de la topic, One other thing I do speak two other languages, si realizariile mele te intrec, chiar si cu gramatica mea slaba .

    P.S Daca ne vedem fata in fata nu dau 2 bani pe tine … No offense,

  18. Gregorian Andrei on

    Stimate domn 3rrOr/

    Reactionati un pic prea agresiv din punctul meu de vedere.

    Ar trebui in primul rand sa va recunoasteti greselile tradate de aberatiile pe care le emiteti…sau, ma rog, le scrieti sau, ma rog, incercati sa le scrieti…va recomand cu caldura ultima editie a Dictionarului Explicativ al Limbii Romane…pentru inceput.

    Cand ajungeti sa il achizitionati, consultati agenda telefonului d-voastra si apelati la numarul persoanei care vi se pare cea mai inteligenta din aceasta.

    Oricum la cate diplome aveti nu ar trebui sa dureze prea mult sa identificati respectiva persoana…:)

    Lasand gluma la o parte(deoarece a fost o gluma partea cu identificatul…Dvs nu ati fi capabil nici macar sa intrati in agenda telefonului propriu, sunt convins…), nu poate fi vorba de cautat cuvinte din moment ce Dvs nu le ortografiati corect pe cele pe care credeti ca le cunoasteti.

    Revenind la partea cu diplomele si/sau limbile straine, va provoc oricand cu placere la teste de IQ, probe de cunoastere amanuntita a limbilor straine de circulatie internationala si chiar unele mai putin uzitate, precum araba, chineza sau persana(un dialect al celei dintai…).

    No offense( sintagma pe care ati plagiat-o, de altfel !!!)…

  19. Gregorian Andrei on

    Draga prietena,

    Raspund acum, asa cum am promis, celor „22 de minute”…

    Sa o luam cu inceputul…Snobismul presupune o admiratie nefireasca si fara discernamant a tot ceea ce este la moda…conform uneia dintre definitii.

    La prima vedere, nu vad cum as putea fi catalogat drept snob…

    Referitor la fapta pe care am comis-o nu am pretins niciodata ca nu sunt vinovat, nici macar in primul comment. Citeste cu atentie si observa dedublarea sau disimularea, nimic altceva…

    Chiar am recunoscut ulterior vina mai subtil pentru cei subtili…

    Si, sa nu uit, eu am scris pe blogul prietenei noastre comune din pasiune si din suflet, nu din dorinta de a fi iertat… nici de Lolrelai si nici de altcineva…iar de arme de razboi nu se pune problema…sunt un domn stimabil, mult prea rafinat si educat ca sa procedez astfel… Chiar daca pare a fi altfel.Eu am mai multe stereotipii verbale, printre care se numara si vorba: „La betie totul este scuzabil…”. Intelegi ce vreau sa zic?!!

    COncluzionand, recunosc ca am gresit, mi-o asum desi nu mi-a cerut-o nimeni…

    Sper sa te citesc curand.

    Pana atunci, s-auzim numai de bine !!

  20. Prin snob, nu m-am legat de intelesul lui in leg. cu moda ci prin faptul ca adopti atitudinea unui tanar care stie exact ca toata viata trebuie sa se distreze si sa se comporte precum toti ceilalti(si aici stii ce vreau sa zic).Cel putin asta mi-a dat mie de inteles felul in care te-ai comportat.
    Si hai sa o luam asa: la betie nimic nu e scuzabil.Asa cum nici scopul nu scuza mijloacele.Asa ne-am lua-o in cap, am putea face orice, right?
    Nu te cunosc, o cunosc pe Lolrelai, imi pare bine ca recunosti ca ai gresit, ca te confrunti cu cei ce ii tin partea „pritenei tale” insa de acum…chiar nu mai depinde de noi.
    Mult succes !

  21. Andrei,

    Întradevăr, nu am fost atent la ortografia mea , și apreciez ca a fost cineva care sa critice, din greșeli învățam.

    Am înțeles ca mi-ai criticat ortografia , dar nu înțeleg cum ai ajuns la concluzia ca nu sunt capabil sa intru în agenda unui telefon ??!! în fine este irelevant.

    Nu ma înțelege greșit , respect oameni ca tine aproximativ 5 minute, dacă am ajuns sa ma compar cu tine înseamnă ca …

    Un mic sfat … te interesează prea mult persoana mea și eu cred ca ar fi mai bine sa aștepți sa apară o alta ediție din „Dicționarul Explicativ al Limbii Romane”, nu de alta dar sa fii la curent

    Cauta-ma, sau mai bine lasă ca te caut eu ;0

    No offense si sper sa iți găsești un hobby nou, cred ca nu vor fi probleme din moment ce iți place sa studiezi

  22. 1. Ce va mai plac telenovelele! :))
    2. I legatura cu omul asta rau…te inteleg perfect. Nimic nu e mai interesant in lumea asta decat ceea ce TI-AR PUTEA face rau. Si sa fim seriosi…oamenii care nu sunt putin rai sunt stersi. Si cei care exagereaza in rautate sunt controversati. Uite exemplul de fata…care reactii a starnit. Cred ca toti cititorii, ca si mine de altfel, care nu te cunosc si nu stiu povestea, dupa ce au citit postul probabil au fost macar pt o secunda curiosi sa il cunoasca pe „monstrul nostru”.
    3. Ne invartim in jurul pericolului pentru a ne face viata mai interesanta/palpitanta(ca-n basme). Si reusim, asa cum ai facut si tu 🙂

  23. 1. Aici de inseli…nu ne plac telenovelele…dar ne topim dupa filmele cu final fericit sau fara final 🙂
    2 si 3. Mare adevar mai graiesti la ambele puncte 🙂 Cat despre „monstru”…ai dreptate, e cu adevarat fascinant in rautatea lui…si mai e si invelit intr-un chip frumos si fara sa se stie asta despre el toti ar fi vrut sa-l vada. Ma bucur sa am cititori ca tine, cu o exprimare clara a ideilor, cu o logica desavarsita, optimisti, cu simtul umorului si cu gusturi bune(doar se vede in ce citesti, ce gusturi ai) 🙂
    Te astept cu comentarii noi!

  24. hmm … mica lumea mai este ! Intamplator si din pacate l-am cunoscut pe acest ipocrit gregorian andrei … si ai dreptate sau chiar mai mult. Este fals, mincinos, jenant … are intr-adevar o parere extrem de buna despre el si tind sa cred ca ceva probleme la mansarda chiar exista. Regret ca l-am cunoscut din simplul motiv ca de o vreme buna uitasem ca astfel de oameni mai exista … si imi era mai bine asa. Poate ca, totusi, povestea este partea cea mai frumoasa a vietii.

  25. Sarutari de maini din nou, draga prietena sau mai corect spus draga iubita !!!

    As dori in primul rand sa te felicit pentru ultimele post-uri, extrem de interesante si provocatoare.

    Talentul tau la scris nu mai poate fi pus sub semnul intrebarii de catre nimeni, indiferent ca este critic literar sau novice pe acest domeniu. Practic aproape orice persoana cu un nivel al inteligentei peste medie poate concluziona ca am dreptate atunci cand afirm acest lucru.

    Prin urmare te dau in vileag si spun ca abia astept sa-ti citesc cartea cea dintai pe care o vei scrie si care sunt convins ca va reprezenta un real succes !!! Indiferent de mediul din care provii, de nivelul intelectual, de situatia materiala sau de etnie vei aprecia si respecta cartea in cauza pentru stilul ei inovator, pentru caracterul direct pe care-l va avea, dar si pentru profunzimea cu care va fi tratat fiecare subiect. Bref, abia astept sa te citim cu totii, Lolrelai !!!

    Nu in ultimul rand as dori sa-i raspund Anei, Ana utilizand pseudonimul Cristina pentru a comenta pe blog.

    Ma adresez direct tie, draga Ana, cand spun ca o imagine mai falsa despre mine nici nu-ti puteai crea.
    Vorbind punctual despre imprejurarea in care ne-am cunoscut, orice apropiat al meu poate sa certifice oricand faptul ca niciodata de un an si jumatate de cand am deschis cafeneaua nu m-am purtat atat de frumos si nici nu am fost niciodata atat de grijuliu cu nimeni cum am fost cu tine. Si asta din simplul motiv ca era Roxana ca un fel de girant pentru tine, dar si pentru ca mi-ai parut finuta si manierata. Se pare ca m-am inselat amarnic.

    Am vrut ca totul sa iasa bine, m-am agitat si zbatut cat am putut, desi eram bolnav. Ba chiar iubita mea, cea care ti-a publicat si aprobat acum acest comment, a stat in spate sa ne ajute la prepararea platourilor… Daca stau sa ma gandesc bine, in proportie de 90% numai ea le-a facut si ornat, ca sa nu mai zic ca a pierdut 2 ore prin REAL cu mine ca sa le achizitionez pentru tine.

    Sintetizand, este jignitor si ofensator ce scrii si ce faci, mai ales ca ai avut si nerusinarea de a ma ameninta la numai 2 zile dupa aceasta intamplare.

    Asa ca daca mai ai de gand sa denigrezi pe cineva alta data este simplu, uita-te pur si simplu in oglinda si apuca-te sa scrii…

    Cu bine !!!

  26. Chestia asta cu nu e pentru vremurile in care traim.Daca primesc una, e de datoria mea morala sa mi apar sufletul, corpul, integritatea, in fine, ceea ce este atacat si eventual sa dau doua inapoi.Oricum, daca il intreaba cineva pe ins,in situatia de care ai zis, va jura pe toti sfintii ca nu ti a facut nimic.Io asa zic…

Leave A Reply