Dimineata tarziu…

0

Cafeaua cu lapte,alintul meu, zambetul lui si soarele sunt semnele ca azi va fi o zi buna… Ne trezim cam in acelasi timp, ba nu, el se trezeste primul,face zgomot in timp ce face cafeaua si asta ma trezeste si pe mine. Eu incep sa ma agat de el si sa ma alint, el se stramba ca si cand nu i-ar face placere. Ne bem cafeaua usor certati , facem sex de impacare si apoi iesim intr-o terasa cu soare…ar putea tine la nesfarsit zilele asa…numai ca „nothing last forever”…gresesc eu ca ii dau prea mult credit, greseste el ca intinde coarda prea mult, gresim amandoi ca vrem mai mult si ajungem in dimineata in care ne trezim singuri. Absenta celuilat te loveste oricum! Indiferent de cat de bun sau rau il considerai cand era, faptul ca nu mai e il face necesar. M-am trezit singura acum…am cafeaua in mana si soarele in fata…iar in gand il am pe cel pe care nu-l am altfel decat in gand.

Mai iubeste-ma o luna, cat sa-mi treaca neputinta de a te avea, ca apoi sa-mi iau puterea de a  cauta salvarea intr-un altul dispus sa ma iubeasca o luna si ceva…


Share.

About Author

Niciun comentariu

  1. viataprinromania on

    Scri foate frumos si ai o linie unica in expunerea gandurilor si ideilor tale … pun pariu ca esti o persoana de incredere si cu care se poate discuta ore intregi.
    Eu ? sunt un nimeni din vastul „spatiu virtual” venit din intamplare pe un link al blogului tau.
    Pot sa spun doar atat scri frumos si cu siguranta am sa mai revin.
    De obicei salut alcumva dar in cazul tau spun Virtute.

    • Bine ai venit si multumesc pentru cuvintele frumoase adresate!
      Cat despre pariul pe care l-ai face l-ai castiga cu siguranta ,doar sa gaesti pe cineva sa parieze contrariul 🙂

Leave A Reply