Cu temele facute scriu…

0

Nimic nu tine pentru totdeauna…dar in fiecare sfarsit e  nou inceput. Pierderea unora ma darama dar si de jos vad mana celui ce o intinde spre a ma ridica…Cat despre el, cel care nu ma vrea e sansa timpului de a imi indrepta sentimentele spre cineva si mai potrivit. La urma urmei viata e dreapta , e un sir lung de intamplari care se compenseaza una pe alta…sunt lectii care dor nu din nedreptate ci din dorinta vietii de a te invata cum sa nu te mai doara, sunt lectii peste a caror durere treci si te simti nedreptatit cand lectia revine,uitand insa ca din lectia trecuta n-ai invatat nimic. Ma uit la ce scriu si ma minunez singura…cum dracu dau dovada de atata optimism cand obisnuiam sa fiu pesimista intruchipata in perioade mult mai bune decat cea pe care o traiesc acum? E simplu…am invatat din lectia trecuta ca plangand si dand vina pe nedreptatea vietii n-am rezolvat nimic…si am mai invatat dintr-o alta lectie ca visele se indeplinesc , nu exact cum le dorim ci exact cum avem nevoie de ele… unele se indeplinesc mai devreme ,altele mai tarziu si din pacate uneori visam si urat :). Am avut recent nevoie de cineva langa mine si absolut deloc surprinzator, oamenii de la care ma asteptam sa primesc ajutor erau ocupati  sau dupa cum spunea unul din ei erau egoisti pur si simplu. M-am simtit nedreptatita stiind ca eu n-as fi procedat la fel fata de ei…vorba aceea doar uitasem de mine si de ce-mi doresc, amintindu-mi doar ce si-ar dori ei si incercand sa ii ajut sa obtina…iar atunci in toata nedreptatea la care aveam impresia ca iau parte apar din senin oameni care vroiau pur si simplu sa fie langa mine, oameni pentru care nu facusem niciodata nimic…e drept ca nu erau oamenii pe care ii doream, dar asta era doar o lectie noua …era viata care imi atragea atentia ca dorintele mele nu sunt potrivite. Sunt oameni pe care ii perzi, oameni pe care ii castigi si oameni la care trebuie sa renunti…o sa-mi lipseasca cei pe care n-am reusit sa ii castig, o sa-mi lipseasca cei pe care ii pierd si o sa mor de dorul celor la care renunt, dar dorul e un sentiment frumos, e dovada iubirii si a faptului ca ei m-au castigat.


Share.

About Author

Niciun comentariu

  1. Filosofia lui „fii mai bun” functioneaza, asadar. E dureros adevarul, dar asa este: ma numar printre egoisti…E minunat sa constati ca poti trece peste asta si te schimbi un pic.

    Stima, Cristian

  2. Andrei MITUCA on

    Ori de cite ori te citesc, imi aduc aminte de o vorba veche, veche de tot: „Te nasti, traiesti si mori,al dracului de singur…”

Leave A Reply