Unde dispar prieteniile?

0

Am avut parte de relatii de prietenie de invidiat.Am gasit oameni pe care sa ii iubesc, care sa ma iubeasca si care sa imi fie alaturi,sa-mi faca viata mai placuta si mai usoara.
Asa ceva intalnesti rar iar mie pana la 26 de ani mi s-a intamplat de 3 ori…In prezent am foarte multi prieteni,insa niciunul din cei 3 oameni speciali de care vorbeam nu imi este alaturi. Cu unul mai vorbesc din cand in cand, dar nu mai e nimic din ce a fost, cu ea nu mai vorbesc deloc de niste ani(aici ar putea exista un motiv, am gresit amandoua si n-am avut capacitatea de a ne ierta la timp) iar cu el,cel de-al treilea am aproape un an de cand nu-l mai am. Ma voi rezuma la ultima relatie de prietenie disparuta in neant…
Petreceam ore intregi vorbind si timpul parea prea putin,iar azi m-am obisnuit sa treaca si cate o luna fara ca macar sa ma gandesc o data la el…Azi  mi-a amintit facebook-ul ca e ziua lui, mi-a spus asta un site cand el era cel mai bun prieten al meu si cand acum doi ani ma gandeam  cate o luna ce surpriza sa ii fac de ziua lui, iar el imi spunea ca e fericit sa fim noi doi ca de obicei acasa(la cotet) la o prietena disparuta si ea si sa vorbim.
Strangeam prieteni disparuti si mergeam dupa el unde avea concerte sa-l aud cantand pentru a 10-ea oara aceleasi piese …si totusi il aplaudam sincer. Apoi eu m-am indragostit si timpul meu pentru el nu mai era acelasi. S-a imprietenit cu iubitul meu si am inceput sa fim iar impreuna la fel de mult timp. Apoi s-a indragostit el si timpul nostru a disparut subit. Eu nu am reusit sa ma imprietenesc cu iubita lui … Poate e vina mea, poate e vina lui ca n-a pastrat si-un pic de timp pentru noi…
M-am intalnit acum cateva luni cu el si-a cerut scuze desi il iertasem de mult pentru absenta.
Trebuia sa stam de vorba 5 minute caci el n-avea timp si totusi nu stiu cum a trecut ora. Ne-am adus aminte cum trece timpul si ne-am adus aminte ca pe el il asteapta ea, ca pe mine ma asteapta el si a plecat…mi-am adus aminte cat de mult imi lipseste. Azi m-am rezumat la a ii transmite „La multi ani” doar in mediul virtual si azi, ma intreb unde au disparut oamenii din poze?


Share.

About Author

Niciun comentariu

  1. Printr-o situație similara sunt și eu cu ex-cel mai bun prieten ca sa spun asa…
    Suntem de 25 ani ani prieteni.Obișnuiam sa stam cu orele impreuna la discutii…in copilarie jucam cartii,fotbal(pe foarte a 4 desenam un teren de fotbal si cate un pix in mana noastra erau pe post de jucatori si o bucata mica de hartie rotunjita devenea minge)deseamnea jucam si volei cu o caciula sau cu un fular in casa,pentru ca nu pot sa merg…si ascultam muzica iar timpul zbura pe nesimtite.Stiam totul unul despre celalalt.Practic am crescut impreuna.Si cand se introacea acasa, de undeva isi lasa bagajul jos,nu se schimba si nu mananca si vinea la mine.
    Am fost indragostita de el lulea(el stia)si totusi eram langa el,cand suferea din dragoste sau cand avea necazuri…
    Apoi,intr-o zi el s-a casatorit,vizitele erau din in ce mai rare si insotit de sotie,vorbeam odata la 2-3 saptamanii la telefon.Usor m-a inlocuit cu alti prieteni apoi,a fost in Afganistan 6 luni,ocazie cu care am reluat putin lagatura prin intermediu messagerului insa,dupa introacerea in tara nici nu m-a vizitat desi,a fost acasa la parintii lui deseori dar,pentru mine cica nu avea timp.Ne am intalnit pe strada insa,doar depanarea amintirilor ne mai apropia un pic caci,in rest totul ne desparte acum…A aparut o noua latura a caracterului lui.De cel care ma priveste de un piedestal…El are acum multi bani castigati in misiune…masina si o noua iubita( pentru ca divorțează)si eu inca locuiesc impreuna cu ai mei,iar dupa parerea lui iubitul meu un neca nimeni etc.Si de multe ori am simtit in ultimul timp ca ii este rusine cu mine in lume ca sunt intr-un carucior cu rotile ceea ce altadata nu simteam.Nu il mai recunosc pur si simplu.Eu am editat 2 volume de poezii si am mai facut cate ceva in viata chiar daca traiesc mai modest dar niciodata nu mi-am dat aere si nu m-am schimbat fata de nimeni.Chiar nu-l inteleg deloc…mai cunosc oameni înstăriți insa nu se comporta cu fite si figuri ca el…Si totusi oameni cu bani ca sa zic asa…pentru mine sunt Columbeanu,Becali si cei care au un cont in Elvetia dar el e departe de asa ceva si tot are figuri si impresii in cap.
    Pe drumul vietii am mai pierdut fara voia mea, prietenii in tufisul scuzei: stii nu am timp etc.Am inceputsa cred ca nu exista prietenii cu adevarat…doar in copilarie exista si in filme.
    Un prieten adevarat iti stie slabiciunile, dar iti arata calitatile, iti simte temerile, dar iti intareste credinta, iti cunoaste ingrijorarile, dar iti elibereaza spiritul, iti recunoaste defectele, dar iti subliniaza posibilitatile. De William Arthur Ward
    Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Ei cumpara lucruri de gata de la negutatori. Cum insa nu exista negutatori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. De Antoine de Saint-Exupery

  2. Prietenia este un lucru indispensabil vietii. Pe tineri, prietenia ii ajuta sa se fereasca de greseli si ii stimuleaza la acte nobile: „…cand doi oameni merg impreuna…”, sunt mai capabili si de gandire, si de actiune. Se admite in general ca nu orcine poate fi iubit, ci numai ceea ce e susceptibil de iubire, adica binele, placutul sau utilul. Acesta din urma, utilul, genereaza un bine sau o placere, astfel incat, in calitate de scopuri, obiecte ale prieteniei pot fi doar binele si placerea. Pe cei ce doresc binele cuiva fara ca celalalt sa le raspunda cu acelasi sentiment ii numim, nu prieteni, ci OAMENI BINEVOITORI (bunavointa este necesara prieteniei, insa nu si suficienta, caci prietenia presupune o bunavointa reciproca). Trebuie sa amintim care sunt obiectele si speciile prieteniei : obiectele(sau sursele) prieteniei: binele, placutul si utilul; si cele trei specii de prietenie corespunzatoare, ale caror trasaturi specifice le determina, sunt: prietenia bazata pe virtute, prietenia bazata pe placere si prietenia bazata pe interes. Cei ce se bucura de un atasament reciproc isi doresc binele unul altuia, din punctul de vedere ce le determina atasamentul. Astfel, cei al caror atasament reciproc isi are sursa in utilitate nu se iubesc unul pe altul pentru ei insisi, ci in virtutea avantajului ce-i poate reveni fiecaruia din partea celuilalt. La fel stau lucrurile si in prieteniile bazate pe placere: nu pentru calitatile lor intrinsece sunt indragiti oamenii de spirit, ci pentru placerea pe care o procura celor ce-i indragesc. Prin urmare, cand prietenia se bazeaza pe interes, ne iubim prietenii pentru propriul nostru bine, iar cand se bazeaza pe placere ii iubim pentru propria noastra placere. In ambele cazuri, prietenul nu este iubit pentru ceea ce reprezinta el in esenta sa, ci in masura in care ne este util sau placut.

  3. Prietenia adevarată presupune în primul rînd multă sinceritate; prietenul de asta ţi-e prieten, fiindcă lui i te destainui în totalitate; dacă ai un prieten şi ascunzi totuşi ceva de el, înseamnă că nu ţi-e prieten în deplinatatea sensului acestui cuvînt (atenţie, nu vorbesc de sinceriatatea exagerată care de cele mai multe ori este impudică). Sigur, prietenia mai are nevoie şi de ajutor reciproc şi de multe altele, dar eu analizez de data asta doar elementul de bază.

Leave A Reply